Elemente de dreptul familiei – adopția

Adopția este o măsură specială de protecție a drepturilor copilului prin care se stabilește că cel care adoptă devine părinte pentru copil, iar rudele părintelui adoptiv devin și rude ale copilului adoptat.

Adopția se face numai pentru protejarea interesului superior al copilului.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului identifică pentru copilul pentru care a fost stabilit plasamentul ca măsură de protecție, motivat de interesul superior al acestuia, cea mai potrivită familie și întocmește Planul Individualizat de Protecție (P.I.P.) care are ca finalitate adopția.

În 30 zile de la întocmirea planului P.I.P., Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului depune o cerere către instanță pentru deschiderea procedurii de adopție, în baza următoarelor documente:

• actele copilului:
• raport de anchetă psiho-socială;
• P.I.P.;
• raport consiliere familie naturală.

Tribunalul, analizând toate documentele, și după ce solicită consimțământul familiei naturale – pronunță hotărârea de deschidere a procedurii de adopție, în cel mult 30 zile de la data introducerii cererii.

În mod excepțional, instanța poate trece peste refuzul părinților firești sau, după caz, al tutorelui de a consimți la adopția copilului, dacă se dovedește că aceștia refuză în mod abuziv să-și dea consimțământul și instanța apreciază că adopția este în interesul superior al copilului, ținând seama și de opinia acestuia, dacă a împlinit 10 ani.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului identifică, în 30 zile, o familie adoptatoare pentru copil.

Dacă, însă, nu există în județ o familie adoptatoare, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului solicită de la Oficiul Român pentru Adopții lista cu familii adoptatoare, din care identifică una.

Dacă familia a avut copilul în plasament cel puțin 90 zile, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sau familia/persoana poate face cerere către instanță pentru încuviințarea adopției.

Dacă nu, D.G.A.S.P.C. va formula o cerere adresată tribunalului pentru încredințare în vederea adopției.

Tribunalul se pronunță cu privire la încredințarea în vederea adopției, în baza următoarelor documente:

• raportul de compatibilitate copil-adoptator întocmit de D.G.A.S.P.C.;
• hotărârea judecătorească de deschidere a procedurii de adopție;
• atestat

Încredințarea este monitorizată timp de 90 de zile, după care Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sau familia/persoana poate face cerere către instanță pentru încuviințarea adopției.

Cererea va fi însoțită de următoarele documente:

• dovadă spațiu, venituri;
• acte copil;
• raport evoluției relațiilor copil-adoptator.

Tribunalul, în baza acestor probe, și după ce ascultă și ia consimțământul copilului care are peste 10 ani, pronunță hotărârea de încuviințare a adopției.

Adopția își produce efectele de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești (în 15 zile de la comunicare, dacă nimeni nu a atacat hotărârea).

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului este obligată să consemneze timp de doi ani, patru rapoarte post-adopție, informând Oficiul Român pentru Adopții.

O comisie pluri-disciplinară (asistenți sociali, psihologi, juriști) oferă consiliere pre- și post-adopție.

Dacă cele patru rapoarte sunt favorabile, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului întocmește, la sfârșitul celor doi ani, referatul de închidere a cazului.

Toate demersurile, în cazurile de adopție, inclusiv promovarea acțiunii la Tribunal sunt confidențiale.

Pot adopta persoanele sau familiile care prezintă condiții materiale și garanții morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului.

Nu pot adopta decât persoanele care au capacitate deplină de exercițiu și care sunt cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât cei pe care doresc să îl adopte.

Adopția între frați este interzisă.

Registrul național pentru adopții conține datele referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, precum și cele referitoare la copiii pentru care a fost deschisă procedura adopției interne, pentru cei pentru care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de încredințare în vederea adopției, de încuviințare a adopției sau de declarare a nulității acesteia.