Acțiune pentru încetarea măsurii de protecție specială a plasamentului copilului, instituită în baza Legii nr. 272/2004, și reintegrarea minorului în familie

Acțiunea va fi folosită în situația în care, anterior, pentru copilul în cauză a fost dispusă măsura plasamentului (la asistent maternal, la o altă persoană sau familie sau la un serviciu de tip rezidențial) prin hotărâre judecătorească sau, după caz, prin hotărârea comisiei pentru protecția copilului.

În cazul instituirii plasamentului prin hotărâre judecătorească, în principiu, exercitarea drepturilor părintești cu privire la copilul în cauză este delegată directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului a județului / sectorului municipiului București.

Sediul materiei:
• Art. 72 alin. (2) – (3), art. 73 alin. (3) – (4), art. 61 din Legea nr. 272/2004
• Art. 148-151 C.pr.civ.
• Art. 192 C.pr.civ.
• Art. 194-195 C.pr.civ.

Instanța¹Competența aparține instanței de tutelă de la domiciliul copilului, care în acest caz este tribunalul / tribunalul specializat (în prezent există un singur tribunal specializat în această materie, respectiv Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov) în raza teritorială a căruia se află domiciliul copilului. …..

Domnule Președinte,

Subsemnatul²Acțiunea poate fi introdusă de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a județului / sectorului mun. București (reprezentată legal prin director general / executiv), de către părinții copilului, ori numai de către unul dintre aceștia, precum și de copil. Copilul în vârstă de până la 14 ani va acționa prin reprezentant legal. Copilul minor între 14-18 ani va acționa în nume personal, asistat de ocrotitor(i) legal(i). În cazul instituirii plasamentului prin hotărâre judecătorească, în principiu, exercitarea drepturilor părintești cu privire la copilul în cauză este delegată directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului a județului / sectorului municipiului București, în timp ce în cazul plasamentului instituit prin hotărârea comisiei pentru protecția copilului, drepturile și obligațiile părintești continuă, în principiu, să fie exercitate de către părinți. În funcție de conținutul concret al hotărârii de instituire a plasamentului se va determina cine este reprezentantul legal, respectiv ocrotitorul legal, al minorului. (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal ….., cu domiciliul procesual ales³Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă reclamantul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu. pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., personal / reprezentat prin mandatar convențional / judiciar / reprezentant legal (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact⁴Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art. 148 C.pr.civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică / numărul de telefon / numărul de fax și alte asemenea. ….. / asistat de ocrotitor legal (nume….., prenume …..),

în contradictoriu cu pârâtul⁵În calitate de pârâți vor figura, în funcție de persoana care a introdus acțiunea:
– părinții copilului / părintele la care se solicită reintegrarea (dacă acțiunea este introdusă de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului), precum și, dacă este cazul, persoana căreia i-au fost anterior delegate drepturile părintești, dacă nu este vorba de către directorul DGASPC (anterior modificării Legii nr. 272/2004, aceste drepturi puteau fi delegate de către instanță asistentului maternal, șefului serviciului de tip rezidențial unde era dat în plasament copilul, familiei de plasament etc.);
– direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului (dacă acțiunea este formulată de către părinții copilului), precum și persoana căreia i-au fost anterior delegate drepturile părintești, dacă nu este vorba de către directorul DGASPC;
– direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului, părinții și persoana căreia i-au fost anterior delegate drepturile părintești (dacă acțiunea este formulată de către copil). / pârâții (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal⁶Se va indica de către reclamant, în măsura în care este cunoscut, în conformitate cu art. 194 C.pr.civ. ….., formulăm prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităm instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună încetarea măsurii de protecție specială a plasamentului, dispusă prin sentința nr….., cu privire la copilul ….., născut la data de ….., CNP ….., precum și reintegrarea copilului în familia sa, la părinți / tată / mamă (după caz).

În fapt, arătăm că⁷Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de față se vor detalia cel puțin următoarele aspecte:
– data nașterii minorului;
– data instituirii măsurii plasamentului;
– motivele care au condus la luarea unei măsuri de protecție specială pentru minor;
– evidențierea împrejurărilor care s-au schimbat de la momentul instituirii plasamentului și care ar justifica reintegrarea în familie;
– situația materială și condițiile locative a familiei;
– poziția exprimată de către fiecare dintre părinți cu privire la reintegrarea solicitată, dacă aceștia nu conviețuiesc și angajamentul manifestat de către fiecare dintre aceștia cu privire la asigurarea pe viitor a creșterii, educării și îngrijirii în mod corespunzător a copilului;
– modul în care persoana la care se solicită reintegrarea a menținut (sau nu) legătura cu copilul pe perioada plasamentului;
– orice alte aspecte relevante. …..

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 72 alin. (2) – (3), art. 73 alin. (3) – (4), art. 61 din Legea nr. 272/2004⁸Referirea la prevederile art. 72 alin. (3) și art. 61 din Legea nr. 272/2004 se inserează numai dacă cererea este formulată de către părinți sau de copil., republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În dovedire, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri / probei testimoniale / probei cu interogatoriul pârâtului (după caz).

Totodată, solicităm ascultarea copilului de către instanța de judecată⁹Inserarea mențiunii nu este obligatorie, aceste aspecte putând fi dispuse și din oficiu de către instanță. Ascultarea este obligatorie dacă minorul a împlinit vârsta de 10 ani, aceasta urmând a fi dispusă chiar și din oficiu de către instanță. La cererea părții sau din oficiu, instanța poate aprecia că se impune chiar ascultarea unui copil de vârstă mai mică, dacă se consideră că acesta poate oferi o opinie informată și conștientă cu privire la situația sa și la ceea ce dorește să se întâmple pe viitor. și întocmirea raportului de anchetă psihosocială.

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri¹⁰Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. Se depun cel puțin certificatul de naștere al copilului, hotărârea de instituire a plasamentului și eventualele hotărâri ulterioare, privind modificarea acestei măsuri, precum și orice alte înscrisuri relevante privind situația minorului (acte privind situația școlară, acte medicale, evaluare psihologică etc.). Dacă acțiunea este formulată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului se vor depune obligatoriu și raportul de evaluare detaliată privind situația copilului și planul individualizat de protecție. De asemenea, este utilă depunerea planului de servicii, întocmit de către structura de asistență socială din cadrul autorității locale în vederea reintegrării copilului și monitorizării acestuia ulterior reintegrării (pe o perioadă de minim 6 luni). ….., în copii certificate pentru conformitate cu originalul¹¹Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură., în …..¹²Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului / pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art. 149-150 C.pr.civ. exemplare.

De asemenea, depunem la dosar dovada participării părinților / părintelui la ședințe de consiliere¹³Participarea prealabilă a părinților / a părintelui care cere reintegrarea la astfel de ședințe, precum și depunerea documentelor doveditoare sunt obligatorii. Consilierea se asigură de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului, sens în care părinții se vor adresa în prealabil acestei autorități., astfel încât reintegrarea să se desfășoare în cele mai bune condiții, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (4) din Legea nr. 272/2004.

În cadrul probei cu testimoniale, indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiții (nume ….. , prenume …..) ….., cu domiciliul¹⁴Se va menționa adresa completă a martorilor (localitate, stradă, număr, blocul, scara, etajul, numărul apartamentului, sectorul / județul). în ….., pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt ….. și solicităm citarea acestora.

În cadrul probei cu interogatoriu¹⁵Proba cu interogatoriu este puțin folosită în astfel de cauze, îndeplinirea condițiilor necesare reintegrării în familie rezultând, de obicei, din înscrisuri, ancheta socială și, eventual, proba testimonială., solicităm citarea pârâtului, cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 358 C.pr.civ., pentru dovedirea faptelor personale vizând¹⁶Se vor menționa faptele pe care reclamantul dorește să le probeze. …..

Solicităm judecarea cauzei în lipsă¹⁷Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Se va indica numai dacă reclamantul nu dorește să se prezinte la fiecare termen de judecată., în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C.pr.civ.

În conformitate cu art. 453 C.pr.civ., solicităm instanței să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată¹⁸Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților / experților / specialiștilor / sumele cuvenite martorilor / cheltuielile de transport / cheltuielile de cazare și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. ocazionate de acest proces.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în …..¹⁹Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art. 149 C.pr.civ. în atâtea exemplare câți pârâți sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă pârâții au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru pârâți. exemplare.

Precizăm că prezenta cerere este scutită de taxă judiciară de timbru, în conformitate cu prevederile art. 140 din Legea nr. 272/2004.

Anexăm procura în original / copie legalizată / împuternicirea avocațială²⁰Se va depune numai atunci când cererea este formulată prin reprezentant / avocat. / copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității de reprezentant²¹Se va depune atunci când cererea este formulată de către reprezentantul legal al reclamantului..

Data, Semnătura²²Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art. 196 C.pr.civ.,

Domnului Președinte al Tribunalului ……

• 1
  Competența aparține instanței de tutelă de la domiciliul copilului, care în acest caz este tribunalul / tribunalul specializat (în prezent există un singur tribunal specializat în această materie, respectiv Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov) în raza teritorială a căruia se află domiciliul copilului.
• 2
  Acțiunea poate fi introdusă de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a județului / sectorului mun. București (reprezentată legal prin director general / executiv), de către părinții copilului, ori numai de către unul dintre aceștia, precum și de copil. Copilul în vârstă de până la 14 ani va acționa prin reprezentant legal. Copilul minor între 14-18 ani va acționa în nume personal, asistat de ocrotitor(i) legal(i). În cazul instituirii plasamentului prin hotărâre judecătorească, în principiu, exercitarea drepturilor părintești cu privire la copilul în cauză este delegată directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului a județului / sectorului municipiului București, în timp ce în cazul plasamentului instituit prin hotărârea comisiei pentru protecția copilului, drepturile și obligațiile părintești continuă, în principiu, să fie exercitate de către părinți. În funcție de conținutul concret al hotărârii de instituire a plasamentului se va determina cine este reprezentantul legal, respectiv ocrotitorul legal, al minorului.
• 3
  Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă reclamantul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu.
• 4
  Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art. 148 C.pr.civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică / numărul de telefon / numărul de fax și alte asemenea.
• 5
  În calitate de pârâți vor figura, în funcție de persoana care a introdus acțiunea:
  – părinții copilului / părintele la care se solicită reintegrarea (dacă acțiunea este introdusă de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului), precum și, dacă este cazul, persoana căreia i-au fost anterior delegate drepturile părintești, dacă nu este vorba de către directorul DGASPC (anterior modificării Legii nr. 272/2004, aceste drepturi puteau fi delegate de către instanță asistentului maternal, șefului serviciului de tip rezidențial unde era dat în plasament copilul, familiei de plasament etc.);
  – direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului (dacă acțiunea este formulată de către părinții copilului), precum și persoana căreia i-au fost anterior delegate drepturile părintești, dacă nu este vorba de către directorul DGASPC;
  – direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului, părinții și persoana căreia i-au fost anterior delegate drepturile părintești (dacă acțiunea este formulată de către copil).
• 6
  Se va indica de către reclamant, în măsura în care este cunoscut, în conformitate cu art. 194 C.pr.civ.
• 7
  Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de față se vor detalia cel puțin următoarele aspecte:
  – data nașterii minorului;
  – data instituirii măsurii plasamentului;
  – motivele care au condus la luarea unei măsuri de protecție specială pentru minor;
  – evidențierea împrejurărilor care s-au schimbat de la momentul instituirii plasamentului și care ar justifica reintegrarea în familie;
  – situația materială și condițiile locative a familiei;
  – poziția exprimată de către fiecare dintre părinți cu privire la reintegrarea solicitată, dacă aceștia nu conviețuiesc și angajamentul manifestat de către fiecare dintre aceștia cu privire la asigurarea pe viitor a creșterii, educării și îngrijirii în mod corespunzător a copilului;
  – modul în care persoana la care se solicită reintegrarea a menținut (sau nu) legătura cu copilul pe perioada plasamentului;
  – orice alte aspecte relevante.
• 8
  Referirea la prevederile art. 72 alin. (3) și art. 61 din Legea nr. 272/2004 se inserează numai dacă cererea este formulată de către părinți sau de copil.
• 9
  Inserarea mențiunii nu este obligatorie, aceste aspecte putând fi dispuse și din oficiu de către instanță. Ascultarea este obligatorie dacă minorul a împlinit vârsta de 10 ani, aceasta urmând a fi dispusă chiar și din oficiu de către instanță. La cererea părții sau din oficiu, instanța poate aprecia că se impune chiar ascultarea unui copil de vârstă mai mică, dacă se consideră că acesta poate oferi o opinie informată și conștientă cu privire la situația sa și la ceea ce dorește să se întâmple pe viitor.
• 10
  Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. Se depun cel puțin certificatul de naștere al copilului, hotărârea de instituire a plasamentului și eventualele hotărâri ulterioare, privind modificarea acestei măsuri, precum și orice alte înscrisuri relevante privind situația minorului (acte privind situația școlară, acte medicale, evaluare psihologică etc.). Dacă acțiunea este formulată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului se vor depune obligatoriu și raportul de evaluare detaliată privind situația copilului și planul individualizat de protecție. De asemenea, este utilă depunerea planului de servicii, întocmit de către structura de asistență socială din cadrul autorității locale în vederea reintegrării copilului și monitorizării acestuia ulterior reintegrării (pe o perioadă de minim 6 luni).
• 11
  Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură.
• 12
  Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului / pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art. 149-150 C.pr.civ.
• 13
  Participarea prealabilă a părinților / a părintelui care cere reintegrarea la astfel de ședințe, precum și depunerea documentelor doveditoare sunt obligatorii. Consilierea se asigură de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului, sens în care părinții se vor adresa în prealabil acestei autorități.
• 14
  Se va menționa adresa completă a martorilor (localitate, stradă, număr, blocul, scara, etajul, numărul apartamentului, sectorul / județul).
• 15
  Proba cu interogatoriu este puțin folosită în astfel de cauze, îndeplinirea condițiilor necesare reintegrării în familie rezultând, de obicei, din înscrisuri, ancheta socială și, eventual, proba testimonială.
• 16
  Se vor menționa faptele pe care reclamantul dorește să le probeze.
• 17
  Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Se va indica numai dacă reclamantul nu dorește să se prezinte la fiecare termen de judecată.
• 18
  Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților / experților / specialiștilor / sumele cuvenite martorilor / cheltuielile de transport / cheltuielile de cazare și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
• 19
  Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art. 149 C.pr.civ. în atâtea exemplare câți pârâți sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă pârâții au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru pârâți.
• 20
  Se va depune numai atunci când cererea este formulată prin reprezentant / avocat.
• 21
  Se va depune atunci când cererea este formulată de către reprezentantul legal al reclamantului.
• 22
  Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art. 196 C.pr.civ.