Cerere de încuviințare a adopției internaționale

Cererile persoanelor sau familiilor care au reședința obișnuită pe teritoriul altui stat, parte la Convenția de la Haga (Convenția asupra protecției copiilor si cooperării in materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993 si ratificata de Romania prin Legea nr. 84/1994, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 21 octombrie 1994, cu modificările ulterioare), si care doresc sa adopte un copil din Romania sunt transmise Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție prin intermediul autorității centrale competente din statul respectiv sau al organizațiilor sale acreditate.

În cazul statelor care nu sunt părți la Convenția de la Haga, cererile prevăzute la alin. (1) se transmit ANPDCA prin intermediul autorității desemnate cu atribuții in domeniul adopției internaționale sau prin intermediul organizațiilor acreditate in acest sens in statul de primire.

Prin urmare, cererea de încuviințare a adopției internaționale nu poate fi depusă direct la instanța de judecată.

După efectuarea unor verificări și demersuri administrative, detaliate prin prevederile art. 56-62 din Legea nr. 273/2004, ANPDCA va înainta instanței judecătorești cererea de încuviințare a adopției, împreună cu documentele prevăzute la art. 56-58 și art. 59 alin. (3) din Legea nr. 273/2004.

Sediul materiei:
• Art. 453 C.civ., art. 455-474 C.civ.
• Art. 2607-2610 C.civ.
• Art. 6-15, art. 52-65, art. 74-76 și art. 78 Legea nr. 273/2004
• Art. 148-151 C.pr.civ.
• Art. 527-537 C.pr.civ.

Instanța¹Competența aparține tribunalului / tribunalului specializat (în prezent există un singur tribunal specializat în această materie, respectiv Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov) în raza teritorială a căruia se află domiciliul adoptatului. Dacă nu se poate determina instanța competentă după acest criteriu, cererea va fi soluționată de către Tribunalul București (art. 74 alin. (3) din Legea nr. 273/2004). …..

Domnule Președinte,

Petentul / petenții²În calitate de petenți vor figura adoptatorii. Adopția internațională a copilului cu reședința obișnuită in Romania de către o persoana / familie cu reședința obișnuită in străinătate poate fi încuviințată numai în următoarele situații:
– adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este ruda pana la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii adopției interne;
– sau adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este si cetățean roman (dar, în acest caz, este necesar ca de la deschiderea procedurii adopției interne a copilului să fi trecut cel puțin 2 ani, timp în care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reședința obișnuită în România);
– sau adoptatorul este soț al părintelui firesc al copilului a cărui adopție se solicita.
A se vedea art. 52 din Legea nr. 273/2004. (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal ….., cu domiciliul procesual ales³Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă petentul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu. pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., personal / reprezentat prin mandatar convențional / judiciar / reprezentant legal (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact⁴Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art. 148 C.pr.civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică / numărul de telefon / numărul de fax și alte asemenea. …..,

în contradictoriu cu intimații⁵Conform legii, nu este necesară indicarea în calitate de intimați a părinților firești ai adoptatului, întrucât consimțământul acestora a fost verificat / suplinit în faza deschiderii procedurii adopției. Totuși, dacă apreciază necesar și au intervenit elemente noi, instanța, din oficiu, poate solicita din nou consimțământul părinților firești, în condițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004. Se impune însă mențiunea că din considerentele Deciziei nr. 369/2008 a Curții Constituționale reiese că ar fi necesară exprimarea consimțământului părinților firești și în această fază a adopției, însă legiuitorul a considerat probabil că actuala formă a legii răspunde exigențelor Curții. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a județului / sectorului⁶Direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului adoptat. ….., cu sediul în ….., având cod unic de identificare /cod de identificare fiscală ….., reprezentată prin ….., și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție⁷Prevederile Legii nr. 273/2004 fac referire la Oficiul Român pentru Adopții. Acest organism a fost desființat prin OUG nr. 11/2014, atribuțiile sale fiind preluate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție., cu sediul în….., având CUI / CIF ….., reprezentată prin ….., formulăm prezenta

CERERE

prin care solicităm instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța:

– să încuviințeze adopția minorului / majorului ….., născut la data de ….., fiul lui ….. și al ….., născut la data de ….., act de naștere nr….., CNP ….., cu domiciliul în ….., de către petentul ….., fiul lui …. și al ….., născut la data de ….., CNP ….., și (dacă este cazul) de către petenta ….., fiica lui ….. și a….., născută la data de ….., CNP ….., ambii cu domiciliul în …..

– să dispună ca pe viitor adoptatul să poarte numele de familie al adoptatorului / adoptatorilor⁸Dacă adopția se face de către doi soți ori de către soțul care adoptă copilul celuilalt soț, iar soții au nume de familie comun, copilul adoptat poartă acest nume. Dacă soții nu au nume de familie comun, în cerere se va preciza în mod obligatoriu care dintre numele lor de familie au convenit să-l poarte pe viitor adoptatul sau să arate că nu s-au putut înțelege asupra acestui aspect, în acest ultim caz urmând a hotărî instanța.;

– să încuviințeze schimbarea prenumelui adoptatului, din acela de….., în acela de …..; (dacă este cazul)⁹Mențiunea este facultativă și se va insera doar dacă adoptatorii doresc schimbarea prenumelui copilului. Aceasta poate fi încuviințată numai pentru motive temeinice, care vor fi detaliate în cererea de încuviințare a adopției și numai cu consimțământul adoptatului, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani.

– să dispună întocmirea de către serviciul de stare civilă competent a unui nou act de naștere pentru adoptat, în care adoptatorii vor figura ca părinți firești ai acestuia¹⁰Potrivit art. 2608 C.civ., efectele adopției sunt guvernate de legea națională a adoptatorului, astfel încât, în ipoteza în care adoptatorul este cetățean străin, mențiunile privind numele și prenumele copilului și întocmirea unui nou act de naștere vor fi reformulate în funcție de prevederile legii naționale a adoptatorului sub aceste aspecte..

În fapt, arătăm că¹¹Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de față se vor indica elementele de fapt din care rezultă îndeplinirea condițiilor de fond ale adopției, cu mențiunea că pentru copilul adoptat este vorba de condițiile de fond prevăzute de legea română, iar pentru adoptatori sunt aplicabile condițiile de fond prevăzute pentru a adopta de către legea lor națională (art. 2607 C.civ.). În legea română, condițiile de fond ale adopției sunt prevăzute la art. 455-468 C.civ., art. 6-15 din Legea nr. 273/2004. De asemenea, se vor evidenția aspectele ținând de cerințele speciale prevăzute de legea română pentru încuviințarea adopției internaționale (art. 52, art. 56-62 din Legea nr. 273/2004) și se vor descrie motivele concrete pentru care se apreciază că adopția internațională corespunde interesului superior al copilului. …..

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 453 C.civ., art. 455-474 C.civ., art. 2607-2610 C.civ., art. 6-15, art. 52-65, art. 74-76 și art. 78 din Legea nr. 273/2004.

În dovedire, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri.

Totodată, solicităm ascultarea copilului de către instanța de judecată¹²Inserarea mențiunii nu este obligatorie, aceste aspecte putând fi dispuse și din oficiu de către instanță. Ascultarea este obligatorie dacă copilul a împlinit 10 ani, acestuia solicitându-i-se consimțământul pentru adopție (art. 78 alin. (2) teza finală din Legea nr. 273/2004). Conform art. 78 alin. (3) din Legea nr. 273/2004, atunci când ascultarea copilului nu este obligatorie, acestuia i se va solicita opinia, în măsura în care este posibil..

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri¹³Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. Cererea de încuviințare a adopției internaționale va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 56-58 si art. 59 alin. (3) din Legea nr. 273/2004. ….., în copii certificate pentru conformitate cu originalul¹⁴Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură., în …..¹⁵Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului / pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art. 149-150 C.pr.civ. exemplare.

Solicităm judecarea cauzei în lipsă¹⁶Mențiunea este facultativă și depinde de poziția petentului. Se va indica numai dacă petentul nu dorește să se prezinte la fiecare termen de judecată. Totuși, adoptatorii vor trebui să se prezinte personal cel puțin la un termen de judecată, pentru a-și exprima consimțământul la adopție în fața instanței., în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C.pr.civ.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în …..¹⁷Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art. 149 C.pr.civ. în atâtea exemplare câți intimați sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă intimații au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru intimații. exemplare.

Precizăm că prezenta cerere este scutită de taxă judiciară de timbru, în conformitate cu prevederile art. 75 din Legea nr. 273/2004.

Anexăm procura în original / copie legalizată / împuternicirea avocațială¹⁸Numai pentru cererea formulată prin mandatar / avocat..

Data, Semnătura¹⁹Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art. 196 C.pr.civ. De asemenea, se va aplica ștampila instituției petente.,

Domnului Președinte al Tribunalului …..

• 1
  Competența aparține tribunalului / tribunalului specializat (în prezent există un singur tribunal specializat în această materie, respectiv Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov) în raza teritorială a căruia se află domiciliul adoptatului. Dacă nu se poate determina instanța competentă după acest criteriu, cererea va fi soluționată de către Tribunalul București (art. 74 alin. (3) din Legea nr. 273/2004).
• 2
  În calitate de petenți vor figura adoptatorii. Adopția internațională a copilului cu reședința obișnuită in Romania de către o persoana / familie cu reședința obișnuită in străinătate poate fi încuviințată numai în următoarele situații:
  – adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este ruda pana la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii adopției interne;
  – sau adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este si cetățean roman (dar, în acest caz, este necesar ca de la deschiderea procedurii adopției interne a copilului să fi trecut cel puțin 2 ani, timp în care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reședința obișnuită în România);
  – sau adoptatorul este soț al părintelui firesc al copilului a cărui adopție se solicita.
  A se vedea art. 52 din Legea nr. 273/2004.
• 3
  Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă petentul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu.
• 4
  Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art. 148 C.pr.civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică / numărul de telefon / numărul de fax și alte asemenea.
• 5
  Conform legii, nu este necesară indicarea în calitate de intimați a părinților firești ai adoptatului, întrucât consimțământul acestora a fost verificat / suplinit în faza deschiderii procedurii adopției. Totuși, dacă apreciază necesar și au intervenit elemente noi, instanța, din oficiu, poate solicita din nou consimțământul părinților firești, în condițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004. Se impune însă mențiunea că din considerentele Deciziei nr. 369/2008 a Curții Constituționale reiese că ar fi necesară exprimarea consimțământului părinților firești și în această fază a adopției, însă legiuitorul a considerat probabil că actuala formă a legii răspunde exigențelor Curții.
• 6
  Direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului adoptat.
• 7
  Prevederile Legii nr. 273/2004 fac referire la Oficiul Român pentru Adopții. Acest organism a fost desființat prin OUG nr. 11/2014, atribuțiile sale fiind preluate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
• 8
  Dacă adopția se face de către doi soți ori de către soțul care adoptă copilul celuilalt soț, iar soții au nume de familie comun, copilul adoptat poartă acest nume. Dacă soții nu au nume de familie comun, în cerere se va preciza în mod obligatoriu care dintre numele lor de familie au convenit să-l poarte pe viitor adoptatul sau să arate că nu s-au putut înțelege asupra acestui aspect, în acest ultim caz urmând a hotărî instanța.
• 9
  Mențiunea este facultativă și se va insera doar dacă adoptatorii doresc schimbarea prenumelui copilului. Aceasta poate fi încuviințată numai pentru motive temeinice, care vor fi detaliate în cererea de încuviințare a adopției și numai cu consimțământul adoptatului, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani.
• 10
  Potrivit art. 2608 C.civ., efectele adopției sunt guvernate de legea națională a adoptatorului, astfel încât, în ipoteza în care adoptatorul este cetățean străin, mențiunile privind numele și prenumele copilului și întocmirea unui nou act de naștere vor fi reformulate în funcție de prevederile legii naționale a adoptatorului sub aceste aspecte.
• 11
  Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de față se vor indica elementele de fapt din care rezultă îndeplinirea condițiilor de fond ale adopției, cu mențiunea că pentru copilul adoptat este vorba de condițiile de fond prevăzute de legea română, iar pentru adoptatori sunt aplicabile condițiile de fond prevăzute pentru a adopta de către legea lor națională (art. 2607 C.civ.). În legea română, condițiile de fond ale adopției sunt prevăzute la art. 455-468 C.civ., art. 6-15 din Legea nr. 273/2004. De asemenea, se vor evidenția aspectele ținând de cerințele speciale prevăzute de legea română pentru încuviințarea adopției internaționale (art. 52, art. 56-62 din Legea nr. 273/2004) și se vor descrie motivele concrete pentru care se apreciază că adopția internațională corespunde interesului superior al copilului.
• 12
  Inserarea mențiunii nu este obligatorie, aceste aspecte putând fi dispuse și din oficiu de către instanță. Ascultarea este obligatorie dacă copilul a împlinit 10 ani, acestuia solicitându-i-se consimțământul pentru adopție (art. 78 alin. (2) teza finală din Legea nr. 273/2004). Conform art. 78 alin. (3) din Legea nr. 273/2004, atunci când ascultarea copilului nu este obligatorie, acestuia i se va solicita opinia, în măsura în care este posibil.
• 13
  Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. Cererea de încuviințare a adopției internaționale va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 56-58 si art. 59 alin. (3) din Legea nr. 273/2004.
• 14
  Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură.
• 15
  Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului / pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art. 149-150 C.pr.civ.
• 16
  Mențiunea este facultativă și depinde de poziția petentului. Se va indica numai dacă petentul nu dorește să se prezinte la fiecare termen de judecată. Totuși, adoptatorii vor trebui să se prezinte personal cel puțin la un termen de judecată, pentru a-și exprima consimțământul la adopție în fața instanței.
• 17
  Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art. 149 C.pr.civ. în atâtea exemplare câți intimați sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă intimații au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru intimații.
• 18
  Numai pentru cererea formulată prin mandatar / avocat.
• 19
  Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art. 196 C.pr.civ. De asemenea, se va aplica ștampila instituției petente.