OUG nr. 10/2025 – revoluția cripto în legislația AML (Anti-Money Laundering)

Pe data de 13 martie 2025, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 10/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 225. Acest act normativ marchează o schimbare de paradigmă în reglementarea pieței cripto din România, aliniind legislația națională la noile standarde europene, în special Regulamentul (UE) 2023/1.113 (cunoscut ca Transfer of Funds Regulation sau TFR)¹Regulamentul (UE) 2023/1.113 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 stabilește normele privind informațiile care trebuie să însoțească transferurile de fonduri și de anumite criptoactive, în scopul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului. și Regulamentul MiCA²Regulamentul (UE) 2023/1.114 (MiCA) privind piețele criptoactivelor instituie un cadru de reglementare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene pentru toate categoriile de furnizori de servicii de criptoactive., fiind semnalul maturizării pieței locale.

Miza principală a fost evitarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, România având obligația de a transpune aceste norme până la 30 decembrie 2024.

Prin eliminarea vechiului regim de autorizare și impunerea standardelor europene de transparență (Travel Rule)³Travel Rule este termenul utilizat pentru obligația legală ca transferurile de fonduri și de criptoactive să fie însoțite de informații despre inițiator și beneficiar, cerință reglementată prin Regulamentul (UE) 2023/1.113., România intră într-o nouă etapă de conformare, mult mai riguroasă, dar și mai clară pentru investitorii instituționali.

Iată principalele modificări pe care trebuie să le cunoască orice profesionist din domeniu:

1. Noi definiții și concepte

Cea mai vizibilă schimbare este terminologică; vechea sintagmă „monede virtuale“ este înlocuită, iar categoriile de entități raportoare sunt redefinite pentru a reflecta limbajul Regulamentului MiCA, modificare care elimină ambiguitățile anterioare și extinde spectrul activelor monitorizate.

• Entități raportoare noi: Sunt introduși explicit „furnizorii de servicii de criptoactive“ (CASP) ca entități raportoare, înlocuind vechile categorii de furnizori de servicii de schimb și portofele digitale.
• Definiții aliniate UE: Termenul de „criptoactiv“ și cel de „furnizor de servicii de criptoactive“ sunt preluate direct din definițiile Regulamentului (UE) 2023/1.114.

2. Implementarea „Travel Rule“ pentru criptoactive

OUG nr. 10/2025 introduce mecanisme stricte de trasabilitate a transferurilor de criptoactive, o extensie a regulilor aplicabile până acum doar sistemului bancar clasic.

• Pragul de 1.000 Euro: Transferurile de fonduri care depășesc 1.000 euro (inclusiv în criptoactive) necesită măsuri sporite de cunoaștere a clientelei (KYC).
• Relații de corespondent: Se reglementează strict relațiile transfrontaliere care implică servicii de criptoactive. Furnizorii trebuie să verifice dacă entitatea respondentă (partenerul extern) este autorizată, să îi evalueze controalele AML⁴Anti-Money Laundering și să obțină aprobarea conducerii superioare înainte de a stabili relația.

3. Regimul „Adreselor Negăzduite“ (Unhosted Wallets)

Un punct sensibil al noii legislații îl reprezintă tranzacțiile către sau dinspre portofelele private (self-custody), denumite legal „adrese negăzduite“.

Furnizorii de servicii (CASP) au acum obligația explicită de a:

• Identifica și evalua riscul asociat acestor transferuri.
• Verifica identitatea inițiatorului sau beneficiarului pentru tranzacțiile cu adrese negăzduite.
• Aplica o monitorizare continuă sporită a acestor tranzacții.

4. Supravegherea și autorizarea: se abrogă comisia de la Ministerul Finanțelor

O schimbare administrativă majoră este abrogarea Articolului 30¹ din Legea nr. 129/2019. Acest articol prevedea autorizarea furnizorilor de cripto printr-o comisie inter-instituțională (cu aviz tehnic de la ADR⁵Autoritatea pentru Digitalizarea României​), un mecanism care a funcționat greoi.

Noua structură de supraveghere:

• Autorizarea va urma regimul unic european prevăzut de Regulamentul MiCA.
• Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) primește atribuții exclusive de supraveghere pentru anumite categorii de entități financiare (firme de investiții, administratori de fonduri) care oferă și servicii cripto.
• BNR și ASF sunt desemnate autorități responsabile cu controlul respectării Regulamentului TFR (privind informațiile care însoțesc transferurile).

5. Sancțiuni și puncte unice de contact

Sancțiuni extinse: Nerespectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1.113 (TFR) constituie contravenție administrativă, intrând sub incidența amenzilor prevăzute de Legea nr. 129/2019.

Puncte unice de contact: Furnizorii autorizați în alte state UE care activează în România fără sucursală trebuie să stabilească un punct unic de contact în România pentru a facilita comunicarea cu autoritățile (BNR, ASF, Oficiu⁶Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor). Termenul de notificare a datelor de contact este de 5 zile de la începerea activității.

• 1
  Regulamentul (UE) 2023/1.113 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 stabilește normele privind informațiile care trebuie să însoțească transferurile de fonduri și de anumite criptoactive, în scopul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.
• 2
  Regulamentul (UE) 2023/1.114 (MiCA) privind piețele criptoactivelor instituie un cadru de reglementare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene pentru toate categoriile de furnizori de servicii de criptoactive.
• 3
  Travel Rule este termenul utilizat pentru obligația legală ca transferurile de fonduri și de criptoactive să fie însoțite de informații despre inițiator și beneficiar, cerință reglementată prin Regulamentul (UE) 2023/1.113.
• 4
  Anti-Money Laundering
• 5
  Autoritatea pentru Digitalizarea României​
• 6
  Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor