Acest dosar al Tribunalului Constanța, Secția a II-a civilă, a vizat soluționarea cauzei formulate de A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța împotriva pârâtului I.M.E., având ca obiect antrenarea răspunderii patrimoniale. În ședința din 21 aprilie 2021, s-a discutat despre probele propuse de părți, judecătorul sindic aprobând proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului. În 5 mai 2021, instanța a respins acțiunea reclamantei, motivând că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului, întrucât starea de insolvență a societății debitoare nu poate fi imputată acestuia.

Urmează hotărârea completă:

Dosar nr. x/118/2020/a1

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
INCHEIERE
Ședința publică din data de 21 aprilie 2021
Completul compus din:
Judecător sindic: O-I L
Grefier: N Ș

Pe rol soluționarea cauzei formulată de reclamant A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CONSTANȚA cu sediul în mun. Constanța, bd. I. G. Duca, nr. 18, jud. Constanța în contradictoriu cu pârât I M E cu domiciliul în x, C.N.P x, având ca obiect antrenarea răspunderii patrimoniale.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul personal și asistat de avocat Radu Adrian în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Judecătorul sindic acordă cuvântul asupra probatoriilor.

Reprezentantul pârâtului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar iar cu privire la proba cu interogatoriul pârâtului solicitată de reclamantă arată că se opune motivat de faptul că prin întâmpinarea formulată și depusă la dosar pârâtul a răspuns la întrebările din interogatoriu.

Judecătorul sindic, în temeiul dispozițiilor art. 265 C.pr.civ. încuviințează proba cu înscrisuri solicitate de ambele părți iar în temeiul dispozițiilor art. 351 C.pr.civ. încuviințează pentru reclamantă proba cu interogatoriul pârâtului.

În temeiul dispozițiilor art. 352 C.pr.civ. procedează la luarea interogatoriului pârâtului I M E care se legitimează cu x seria x, cele declarate fiind consemnate și depuse la dosar.

Reprezentantul pârâtului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.

Judecătorul sindic acordă cuvântul asupra cererii.

Reprezentantul pârâtului având cuvântul pune concluzii de respingere a cererii având în vedere motivele invocate în cuprinsul întâmpinării, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru angajarea răspunderii patrimoniale . Arată că din înscrisurile existente la dosar și din concluziile raportului asupra cauzelor întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că motivele care au condus la apariția stării de insolvență a societății debitoare nu pot fi imputate niciunei persoane, cu atât mai puțin administratorului statutar. Singurul motiv este că nu au mai existat încasării, motiv pentru care administratorul statutar a creditat societatea cu sume de bani. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Judecătorul sindic în temeiul art. 394 C.pr.civ., considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiul de drept ale cererii constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra cererii.

JUDECĂTORUL SINDIC

Potrivit dispozițiilor art. 396 C.pr.civ. conform cărora „(1) În cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile“, va amâna pronunțarea asupra cauzei, sens în care,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 05.05. 2021.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.04.2021

Judecător Sindic          Grefier

O-I L                            N Ș

Dosar nr. x/118/2020/a1

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. x
Ședința publică din data de 5 mai 2021
Completul compus din:
Judecător sindic: O-I L
Grefier: N Ș

Pe rol soluționarea cauzei formulată de reclamant A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CONSTANȚA cu sediul în mun. Constanța, bd. I. G. Duca, nr. 18, jud. Constanța în contradictoriu cu pârât I M E cu domiciliul în x, C.N.P x, având ca obiect antrenarea răspunderii patrimoniale.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 21.04.2021 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată – parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 05.05.2021 când a dispus următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față

Prin cererea înregistrată la data de 21.01.2021, reclamantul D.G.R.F.P. a formulat cerere de chemare în judecata a pârâtului I M E, solicitând atragerea răspunderii personale a pârâtului pentru pasivul societății debitoare, în cuantum de 127.319 lei, astfel cum rezulta din tabelul definitiv al creditorilor.

În motivarea acțiunii se arată că, răspunderea instituită de art. 169 din Legea nr. 85/2014 este o răspundere delictuală specială care împrumută caracteristicile răspunderii delictuale, fiind necesară îndeplinirea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale care reies din art. 1.357-1.371 C.civ. (fapta ilicită, prejudiciu, culpa, legătura de cauzalitate).

Răspunderea reglementată de art. 169 dă posibilitatea persoanelor indicate de legiuitor de a asigura acoperirea pasivului debitorului astfel încât scopul prevăzut de lege să fie cât mai ușor realizabil.

Relativ la cerințele antrenării răspunderii civile delictuale, reclamantul a arătat: Prejudiciul – este format din pasivul debitoarei ajunsă în stare de insolvență și este cuantificat prin declarațiile de creanță înregistrate în tabelul definitiv al obligațiilor.

În ce privește fapta ilicită, arată că se circumscrie prevederilor art. 169 lit. c), d) și h), rezultând din aceea că, societatea nu și-a achitat obligațiile de plată în termenul legal; administratorul nu a întreprins demersurile necesare pentru a limita valoarea și nici nu a solicitat eșalonarea debitelor către stat, arătând dezinteres față de plata datoriilor către bugetul statului.

Vinovăția se apreciază prin existența unei culpe, în orice formă a acesteia.

Raportul de cauzalitate între fapte și prejudiciu este prezumat de lege prin dispozițiile art. 73 din Legea nr. 31/1990.

În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 169 alin. (1) lit. c), d) și h) din Legea nr. 85/2014.

Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare și s-a prezentat în fața instanței pentru administrarea interogatoriului.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a solicitat respingerea cererii formulate în cauză, învederând că a depus în termen si la zi declarațiile și situațiile financiare anuale fiscale; societatea a fost creditata în mod constant de către asociatul unic, suma totală creditată fiind de 53.197,68 lei, deschiderea procedurii simplificate a insolventei a fost dispusă la cererea debitoarei x S.R.L.

Pentru a se pronunța, judecătorul sindic a atașat dosarul nr. x/118/2020.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată că:

Cererea de chemare în judecată a reclamantului Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, a învestit judecătorul sindic cu judecarea acțiunii în antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului I M E, administrator al societății debitoare x S.R.L., sub aspectul săvârșirii faptei prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. c), d) și h) din Legea nr. 85/2014.

Potrivit prevederilor art.169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, „La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

( … )

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;

d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă;

h) orice altă faptă săvârșită cu intenție, care a contribuit la starea de insolvență a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului titlu.“

Pârâtul a fost unicul și singurul administrator al societății, începând cu data de x, cu o durată a mandatului nelimitată și cu puteri depline în această funcție, având obligația legală de a ține contabilitatea conform legii, potrivit art. 73 din Legea nr. 31/1990 și art. 10 alin. (1), alin. (31) și alin. (41) din Legea nr. 82/1991.

Potrivit raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență – fila 28-29 dosar fond, lichidatorul judiciar a intrat în posesia documentelor financiar contabile, concluzionând că nu sunt îndeplinite condițiile privind atragerea răspunderii personale patrimoniale prevăzute de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Astfel, se reține că debitoarea, al cărei obiect principal de activitate era x, nu a reușit să facă față concurenței acerbe care a fost reprezentată de o serie de lanțuri de francize, fiind deschise 5 x lângă locația societății debitoare în cursul anului 2019.

Cu privire la fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2014, reținem că aceasta presupune ca insolvența societății debitoare să fi fost urmarea directă a continuării unei activități aflate în dificultate, fiind esențial însă ca activitatea să fie continuată în interesul personal al administratorului.

Acest interes personal, ca element al vinovăției persoanei responsabile, implică dovedirea comiterii acelor fapte contra societății, care au condus la încetarea de plăți a acesteia.

Împrejurarea că pârâtul a continuat activitatea societății chiar în condițiile în care a cunoscut despre declinul financiar și despre acumularea debitelor exigibile, nu face dovada, în lipsa altor elemente de fapt care să pună în discuție interesul avut de administratorul statutar în conducerea societății, că s-a urmărit un interes propriu în detrimentul interesului societar și că astfel s-a ajuns în stare de insolvență.

Neformularea cererii de deschidere a procedurii nu conduce la concluzia interesului personal în continuarea activității care ducea societatea la încetare de plăți, câtă vreme starea de insolvență trebuie să fie anterioară formulării cererii declanșării acestei proceduri speciale concursuale.

În speța de față se constată că societatea s-a confruntat cu dificultăți financiare și cu lipsa încasărilor care să permită desfășurarea activității, iar declanșarea stării de insolvență a fost realizată de către debitoare.

În plus, așa cum a arătat pârâtul cu ocazia interogatoriului, acesta a creditat societatea cu suma de 53.197,68 lei, aspect reținut și de lichidatorul judiciar în raportul asupra cauzelor și confirmat de balanța de verificare de la fila 18.

Referitor la fapta ilicită prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, reținem următoarele aspecte:

În funcție de natura obligației persoanei vinovate (stabilită prin contract sau în urma unui delict civil), răspunderea acesteia poate fi fie contractuală, fie delictuală dar în ambele cazuri trebuie îndeplinite următoarele condiții: existența prejudiciului, săvârșirea unei fapte dintre cele menționate la art. 169 lit. a)-e), legătura de cauzalitate dintre acestea, precum și vinovăția făptuitorului. În cauza de față, prin urmare este necesară verificarea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale.

Una din caracteristicile răspunderii reglementată de art. 169 din legea insolvenței este că fapta ilicită care poate justifica angajarea răspunderii trebuie să fie din cele expres prevăzute de art. 169 și să existe un raport de cauzalitate între aceste fapte și starea de insolvență.
În cauză, este întrunită condiția existenței unui prejudiciu, concretizat în starea de insolvență a debitoarei și în imposibilitatea satisfacerii creanței afirmată de creditorul menționat în tabelul definitiv al creanțelor, din averea acesteia.

Nu se poate stabili, însă, că pârâtul administrator a cauzat insolvența debitoarei prin săvârșirea faptelor reglementate prin art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014.

În legătură cu fapta prevăzută de lit. d) a art. 169, judecătorul sindic reține că în speță, arhiva financiar-contabila a fost pusa la dispoziția lichidatorului judiciar spre verificare, permițându-se astfel identificarea activului si pasivului debitoarei, respectiv putându-se întocmi un Raport privind cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență, în care s-a concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile privind atragerea răspunderii personale patrimoniale prevăzute de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, întrucât motivele care au condus la starea de insolvabilitate a debitoarei sunt de natură obiectivă.

Neținerea contabilității în conformitate cu legea presupune neținerea registrelor, lipsa înregistrărilor conform documentelor contabile, ascunderea unor documente contabile sau ținerea unei contabilități fictive, nu doar nedepunerea documentelor contabile, pentru care există o altă sancțiune.

Chiar dacă s-ar prezuma că pârâtul nu a ținut contabilitatea conform prevederilor legale, nu s-a dovedit că în acest mod s-a cauzat prejudiciul, adică starea de insolvabilitate.

Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor prevăzute de lit. h), instanța constată că reclamanta nu a indicat în concret faptele la care se raportează, astfel încât să se poată supune analizei solicitarea reclamantei cu privire la acest temei juridic.

Față de argumentele menționate, constatând că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor atragerii răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru săvârșirea faptei ilicite prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. c), d) și h) din Legea nr. 85/2014, instanța va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CONSTANȚA cu sediul în mun. Constanța, bd. I. G. Duca, nr. 18, jud. Constanța, în contradictoriu cu pârâtul I M E cu domiciliul în x, C.N.P x, ca neîntemeiată.

Cu apel în 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în B.P.I., conform art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014. Apelul se va depune la Tribunalul Constanța.

Pronunțată conform art. 396 alin. (2) C.pr.civ., prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 05.05.2021.

Judecător Sindic          Grefier
O-I L                            N Ș